DEZBATERE: „Industria muzicală din prezent are o influență negativă asupra tinerilor”

ARGUMENTE PRO:

Filozofia de caz: “Cei vechi au avut muzica prin care se clădeau de la sine zidurile Tebei, modernii au născocit pe aceea care ar fi în stare să dărâme piramidele.”  Nicolae Iorga

Status quo: În prezent tinerii nu mai ascultă genurile clasice de muzică, precum: operă, jazz, folk etc., ci preferă genuri noi. Dintre acestea unele sunt dăunătoare prin ideile pe care le promovează sau limbajul trivial și trebuie evitate.

PRIMUL ARGUMENT:  “Crearea unei imagini eronate asupra vieții și standardelor morale”

        Muzica este prezentă permanent în viața oamenilor și mai ales a tinerilor, având o influență remarcabilă asupra lor. În funcție de genul pe care îl ascultăm aceasta poate să ne relaxeze, întristeze sau să ne inducă o stare de fericire, muzica fiind deseori asociată cu o amintire plăcută sau din contră, neplăcută. Platon zicea “Muzica este o lege morală, ea dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții, viață și veselie tuturor lucrurilor, ea este esența ordinii, înălțând sufletul către tot ce este bun, drept și frumos.”,  însă în prezent, când  muzica a evoluat într- o multitudine de genuri muzicale, prezentând o mare diversitate, această viziune nu se aplică la toate genurile, unele fiind chiar nocive. Un asemenea gen muzical îl reprezintă hip-hop-ul, cunoscut și ca “muzică rap” care s-a dezvoltat începând de le mijocul anilor 1970 în SUA. Muzica hip-hop este asociată cu o anumită vestimentație (“hip-hop fashion”), cu un limbaj caracteristic (“hip-hop slang”) și atitudinea și stilul de viață “bling-bling”, ceea ce semnifică concentrarea pe simboluri, care arată prosperitatea și statutul reflectate în: bani, bijuterii, mașini și îmbrăcăminte. Aceste din urmă “simboluri de prosperitate” sunt utilizate cu abundență în versurile melodiilor hip-hop, pe lângă promovarea activităților ilegale precum: furtul, traficul de persoane, omuciderea, violența domestică etc.,  iar tinerii ajung să asocieze acestea cu un model de a trăi, fiindu-le schimbate unele percepții despre vieții și valorilor morale. Un bun exemplu este constituit de melodia “Vato” a lui Snoop Dogg, un celebru “rapper” american:

“They keep talkin’ then it went too far,   (Ei încă vorbeau și s-a ajuns prea departe,)
So Snoopy he went straight to the trunk of his car,   (Deci Snoopy s-a dus la portbagajul mașinii lui,)
( And what he get?)  (Și ce a luat?)
He got his gun and they start runnin’ hard, (Și-a luatarmașiei au începutsăfugă,)
He started firing and then he just charge”  (A început să tragă și a fugit după ei)

        În această melodie este promovată violența între “gang-uri”. Avem exemple și în România, precum melodia “Din colțul blocului” a trupei Paraziții:

   “20 de tone de bere
    20 de kile de haș
    20 de mii de motive să nu le lași”

        Aceasta din urmă promovează alcoolul și drogurile.

        În România ca și în țara de origine, hip-hop-ul a prilejuit un conflict de tip West Coast și East Coast, reprezentat la noi de două tabere: RANS care cuprindea “Da Hood Justice”, “R.A.C.L.A.”, “Ghetto Dacii” și “Delikt” și pe de altă parte, “B.U.G. Mafia”, “Marijuana” și “La familia”. Astfel de conflicte între tabere sunt dăunatoare, pot instiga violență între persoanele care susțin tabere diferite. Mai mult decât atât ,apare o discriminare între cele 2 grupuri, fiecare considerându-l pe celălalt ca fiind inferior și ca având principii de viață gresite. În final, acest lucru duce la o slabă comunicare între indivizii ce aparțin aceleiași comunități. Tinerii ar trebui privați de acest gen muzical, deoarece conduce la o dezvoltare nesănătoasă creându-le o imagine greșită despre societate și standarde morale. O modalitate pentru a reduce accesul tinerilor la muzica hip-hop ar fi limitarea ei la radio sau televizor cât și pe platformele media.

Surse: https://ardor.org.ro/industria-muzicala-din-prezent-are-o-influenta-negativa-asupra-tinerilor/

https://prezi.com/xowmpmw-alnj/muzica-in-viata-tinerilor/

Nume: Beștea Claudiu-Gabriel

AL DOILEA ARGUMENT: „Segregarea socială după genurile muzicale ascultate”

        De-a lungul anilor, din vechile genuri muzicale s-au format sute de alte genuri, toate fiind diferite prin ritm, instrumentele utilizate și mai ales prin mesajul care este transmis dar care este perceput în mod alt fel de fiecare ascultător. Muzica are de obicei rolul de a crea o stare plăcută, de relaxare, însă unele persoane preferă muzica ce le dă o stare de disconfort, de tristețe sau de violență, fapt ce depinde de preferința muzicală, care este întotdeauna în concordanță cu personalitatea ascultătorului. Această preferință fie este influențată de personalitate, fie influențează adânc personalitatea, ceea ce duce la apariția segregărilor la nivel social. Fiind influențați cu ușurință, tinerii tind să se alăture anumitor grupuri au aceleași gusturi muzicale și deci aceeași viziune asupra vieții și modului în care trebuie trăită, ajungându-se la discriminare și chiar la violență intre membrii acestor „tabere”. Un bun exemplu al acestui fenomen este un conflict care este des întâlnit chiar și în ziua de astăzi, conflictul dintre ascultătorii muzicii rock și ascultătorii hip-hop-ului, sau cum este cunsocut de marea majoritate, ai rap-ului.

        Muzica rock își are rădăcinile în rock’n’roll-ul anilor 50, fiind formată  prin combinarea muzicii country cu blues, însă începând din anii 70 s-au creatdiferite subgenuri. Așadar, când o persoane folosește termenul „rock”, cel mai des se referă la subgenurile mai „agresive” ale rock-ului, câteva exemple fiind hard rock, metal sau punk rock.Acestea și-au dobândit multe prejudecăți sociale,spre exemplu, muzica rock este asociată unei persoane care poartă îmbrăcăminte în culoarea negru, are părul lung, nu acordă atenție igienei personale, care promovează lucruri precum satanismul și care are manifestări violente față de cei din jur.Deși aceste obiceiuri sunt cel mai des exagerări, de obicei, într-o confruntare, vinovate de conflict devin automate persoanele care ascultă rock.

        Hip-hop-ul s-a dezvoltat în comunitățile urbane începând din anii 70, cel mai important element reprezentându-l nu producția, ci versurile, care de cele mai multe ori urmăresc să transmită un mesaj. Deși la început hip-hop-ul avea rolul suplinitor al altercațiilor,bătăliile hip-hop înlocuind violența fizică, începând cu anii 90, esența non-violentă a hip-hop-ului a dispărut, mulți rapperi se lăudau cu droguri, arme, crime și violență. În aceste timpuri, muzica hip-hop începea să fie ascultată de un public mai larg. Creatorii muzicii hip-hop au o vestimentație specifică, de obicei haine largi și uneori bijuterii, dar și un limbaj specific, dorind prin versuri să-și arate statutul, să-și insulte rivalii sau chiar să promoveze fapte ilegale. Tinerii ce idolatrizează aceste persoane sunt de obicei influențate de acest comportament și ajung să provoace la rândul lor conflicte.

        Așadar, deși cele două genuri se aseamănă prin anumite idei pe care le promovează, acestea sunt fundamental diferite și e clar că provoacă neînțelegeri între grupurile sociale care se formează pe baza acestora, ducând la tragedii care ar putea fi evitate prin simpla reducere a accesului tinerilor la aceste tipuri de muzică.

Surse:

https://prezi.com/xowmpmw-alnj/muzica-in-viata-tinerilor/

Nume: Voicescu Robert

ARGUMENTE CONTRA:

Filozofia de caz: “Muzica este graiul sufletului. Ea stârnește în noi, nu instinctele, ci gândurile cele mai profunde.” – Ludwig van Beethoven

Status quo: “Oamenii ascultă muzică de mii de ani și dezvoltă preferințe pentru tipurile de muzică din cauza perspectivelor lor, culturale, religioase și politice. Oamenii ascultă muzică ca un mijloc de a ușura anxietatea și de a îmbunătăți stările de spirit.”

PRIMUL ARGUMENT: “În prezent asupra unori genuri muzicale s-a creat o imagine eronată din cauza ideilor rareori promovate de genurile derivate”

        Muzica rock sau cunoscut sub numele de rock and roll, este un gen de muzică populară a cărei origine datează din anii 1950 din Statele Unite ale Americii. Muzica rock este influențată în mare măsură de muzica country, ritm și blues, alte două genuri de muzică anterioară și, de asemenea, are asemănări cu genuri de jazz, blues, clasic și folkloric.

        Rock and roll-ul este împărțit în mai multe subgenuri precum: Rock britanic, Hard Rock și Rock-ul psihedelic de unde au derivat variantele mai controversate ale acestui gen muzical precum Death Metal-ul și Heavy Metal- ul.

        Muzica heavy metal sau pur şi simplu metal-ul este o specie a rockului care s-a dezvoltat între anii 1960-1970. Având originile în blues-rock şi rock psihedelic, trupele care au definit heavy metal-ul au dezvoltat un stil dur, cu solo-uri rapide de chitară. Allmusic declară că „dintre toate formele rock&roll-ului, heavy metal-ul atinge extremele teatralităţii şi ale volumului”. Sunetul este dominat de chitarele electrice care abundă de efecte, vocea este în forţă şi apelează în special la registrul acut.

        Acest gen muzical este controversat din cauza temelor care sunt uneori abordate precum satanismul. Principalele teme ale hard rock-ului nu sunt promovarea cultului satanic sau a ritualurilor, nu sunt de a venera trăind în desfrânare sau de a distruge mintea tinerilor din zilele noastre. Tema principală a hard rock-ului este expresia condiției umane (sentimente emoționale) prin intermediul muzicii, care sunt ascensiunile și coborâșurile iubirii romantice, partea bună și latura proastă a prieteniei, politicii, progresului uman, emoției umane și a tuturor minunatelor lucruri despre viață și toate nedreptățile pe care le suferă oamenii.

        Hard rock-ul este, de asemenea, un stimulent foarte puternic și unul bun, aș putea adăuga. Dar, ca orice lucru, există două părți, bune și rele. Ceea ce faci cu el, depinde de tine.

        Adesea, adolescenților le este dificil să comunice cu părinții și persoanele în vârstă din cauza diferențelor ideologice. Acest lucru face adesea adolescenții cu probleme să se ferească de a căuta ajutor de la părinți sau tutori. Mulți muzicieni rock cântă despre problemele reale prin care trec adolescenții. Potrivit site-ului Teen Ink, adolescenții găsesc speranță și încurajare atunci când ascultă muzică vorbind despre problemele prin care trec.

        Tempoul puternic și rapid ale muzicii rock energizează adolescenții și îi fac mai vii. Acest aspect îmbunătățește mediul de învățare atunci când este integrat selectiv. Conform Școlii de Educație a Universității John Hopkins, muzica rock este utilă în întâmpinarea studenților, stabilirea unui ritm de învățare și crearea conștientizării muzicale. De asemenea, muzica rock crește atenția cursanților în timpul pauzelor de sunet. În activitățile fizice, muzica rock este utilă în stabilirea ritmului în timpul antrenamentelor și al altor exerciții intense.

“Rock and roll is good time music, listen to it!” (Rock Music, Jefferson Starship).

Surse: https://howtoadult.com/positive-effect-rock-music-affects-teenagers-18385.html

https://www.quora.com/What-are-some-common-themes-of-hard-rock-songs

https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzică_rock

https://ro.wikipedia.org/wiki/Heavy_metal

Nume: Lînoiu Gabriel

AL DOILEA ARGUMENT:  alte influențe benefice ale Trap-ului

        Trap-ul este un nou gen muzical aparut la începutul  anilor 2000 în America și reprezintă o combinație între muzica electronică și hip-hop. Acest mod de exprimare a trăirilor a inceput să se afirme în industria muzicala în anul 2013 cand în contact cu aceasta muzică au intrat anumite vedete din America și nu numai.  Trap-ul are la bază o poveste pe care artistul o prezinta in general majoritatea melodiilor ,,trap” au ca subiect infractiunile cum ar fi: consumul de droguri, viața de stradă, altercatiile cu alte persoane, etc.

        În primul rănd, trap-ul care a ajuns să fie in topul celor mai ascultate genuri muzicale din lume și care bineînteles și-a făcut prezența si in România, poate influența copiii  într-un mod  pozitiv nu doar într-unul negativ . Chiar dacă majoritatea artiștilor care produc  acest tip de muzică nu au un talent muzical aparte,  iar ,,beat-urile” lor nu sunt compuse cu ajutor unor instrumente folclorice reprezentative sau cu ajutorul unor instrumente clasice, muzica lor poate avea o influență pozitivă asupra ascultătorilor. Cei mai mulți dintre traperi au plecat din medii foarte sărace si muzica a fost modul lor de exprimare și de a atrage atenția asupra mediilor din care provin, sperând ca astfel se va produce o  schimbare. In melodii, ei iși expun viata pe care au dus-o sau pe care o duc acum, o viata plina de riscuri de acolo și numele de ,,trap”+ care poate fi tradus ,,capcană”,  deoarece viața lor este o capcană in care daca pici nu mai poti ieși. Prin trap artiștii americani, mai ales, iși prezintă banii facuți de-a lungul timpului, in mod ilegal prin: furturi, trafic de droguri, trafic de persoane sau legal cu ajutorul muzicii deoarece acestă industrie este una foarte profitabilă. Excluzând faptele ilegale facute de ei, niciunul dintre ei nu instigă la asemenea lucuri. Pentru tinerii din toată lumea faptul că ei au ajuns acolo unde sunt acum, faptul că au reusit sa iși depășească condiția, sa iși intemeieze familii, să ajungă la mai mult decât ar fi sperat vreodată ar trebui să conteze. Pe lucrurile pozitive si pe ceea ce a adus muzica in viata lor ar trebui toată lumea sa iși canalizeze energia.  Daca iti focusezi atenția pe dedesubturile melodiilor, iți vei da seama ca, de fapt, tot ceea ce ei iși doresc este să facă noua gereație sa iși urmeze visurile și să nu se  dea batuți, să nu renunțe indiferet de obstacole. Până la urmă vei reuși!

        În mare măsură, pentru mulți care se ocupă de teme ale multor artiști trap, s-a demonstrat că ascultarea muzicii trap care proiectează  povești/teme de tipul de la sarac la bogat, poate avea un efect mental foarte pozitiv asupra ascultătorilor. Un studiu realizat la Departamentul de Psihologie al Universității Cambridge sugerează „faptul că o mare parte din muzica trap, cu traiectoriile sale narative de tip “sarcat-bogat”, pun in aplicare de fapt  „ imagini vizuale pozitive ”, o tehnică psihoterapeutică comună printre marii sportivi, în care cineva isi imagineaza, prefigureaza  locul  unde doreste  să fie, pentru a facilita progresia cuiva către un loc mental mai bun. ” Studiul continuă să arate că trap-ul este mai mult decât o sărbătoare a excesului material și a succesului, ci mai degrabă o lansare cathartică atât pentru artiști, cât și pentru ascultători. Am constatat că acest studiu este deosebit de adevărat în viața mea, deoarece trap-ul m-a ajutat să aduc la suprafața minții mele, anumite imagini pe care le am despre mine care adesea stau adormite în subconștientul meu. Imi vizualizez versiunea omului de succes ce vreau sa devin ,la care lucrez – o versiune a mea spre care fac pasi in fiecare zi.

        Umil si trap sunt două cuvinte diametral opuse. Traperilor le place să-și folosească versurile pentru a le spune altora cât de ,,șmecheri” sunt. Asta face parte din gen și îl apreciez. Poate învăța ascultătorii un lucru sau două despre cunoașterea valorii proprii. ,,Am tendința de a fi umil în eforturile mele și cu succesul meu, dar trap-ul mi-a reamintit că sunt cineva!Am dreptate?!Mi-a reamintit că am o valoare imensă in această viață si in business-urile mele și că  trebuie sa împărtășesc asta cu cei din jur . Într-un sens antreprenorial, acest memento m-a motivat să mă aliniez celor mai capitaliste afirmații din lume – „dacă esti bun la ceva, nu o face gratuit” – și trap-ul mi-a reamintit că abilitatea  mea și experiența mea în viață sunt lucruri care sunt cu totul unice pentru mine și aceasta este valoarea mea. Este ceva de care nimeni altcineva nu are parte și de care ar trebui să fiu mândru și dornic să împărtășesc lumii când și unde simt.

            De la 0 la 100, Drake spune cel mai bine:

Oh Lord, know yourself, know your worth…
My actions been louder than my words…
How you sold albums, still so down to Earth…

Chance the Rapper also said it best on “Everybody’s Something”

Everybody’s somebody’s everything.
I know you right.
Nobody’s nothing.
That’s right.

        În concluzie trap-ul este un stil de viață, un mod prin care iți poți impartăși ideile cu cei din jur, un mod prin care te deschizi lor și le prezinți părți bune si rele din viața ta, motivându-i și pe alții să lupte pentru a-și  împlini visul, oricare ar fi acesta.

Surse: Wikipedia, Prsuit.

Tecioiu Tudor

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *