DEZBATERE: „ ŞCOALA DE AZI NE PREGĂTEŞTE PENTRU VIAŢĂ”

MOTIVAȚIA CAZULUI:

           Şcoala este prin definiţie,o instituţie puternica şi ei îi revine principalul rol de a forma personalitatea tinerilor.Ea reprezintă o societate în miniatură,un laborator care serveşte tânărului lecţii despre viaţă,pentru ca apoi să nu resimtă dramatic trecerea în  societatea adultă.

           Învăţământul modern se conduce după o filosofie a educaţiei care promovează o nouă concepţie despre formarea elevului,despre idealul social-uman,astfel încât activitatea şcolară vine în întâmpinarea trebuinţelor dezvoltării individuale si sociale.

          Toţi cetăţenii români au dreptul la educaţie,la toate nivelurile si toate formele,indiferent de  gen, rasă, naţionalitate, religie sau statut social.Acest drept este prevăvut in Legea învăţământului nr. 84\1995. În instituţiile de învăţământ publice educaţia este gratuită şi statul garanteaza dreptul la educaţie în interesul individului si al societăţii.

         „Nu învăţăm pentru şcoală,ci pentru viaţă”. (Seneca)

PRIMUL ARGUMENT PRO:

În primul rând ,şcoala de azi îşi pune amprenta asupra carierei noastre. Astfel, studiul anumitor discipline, început cât mai de timpuriu, dezvoltă dorinţa de a cunoaşte mai mult,sentimentul încrederii în sine şi dorinţa realizării în acele direcţii. Această pasiune pentru un anumit domeniu se naşte din sentimentul compatibilităţii, din sentimentul că nimic nu e greu,dar că totuşi mereu este ceva de descoperit, ceva ce poţi înţelege si controla,ceva care te poartă către nivelul următor. Din momentul în care porţile cunoaşterii se deschid una câte una începi să crezi că acesta este drumul pe care trebuie să-l urmezi şi care te împinge spre a face ceea ce-ţi place. Şi poate lucrul cel mai minunat este acela că uneori, într-o şcoală,  este de ajuns să întâlneşti un singur profesor extraordinar şi devotat care te inspiră şi te pregăteşte pentru întâlnirea cu propriul destin profesional. Spre exemplu, Anca Vlad, femeia care a creat „Farmacia Inimii, Catena” şi-a descoperit pasiunea pentru economie înca din liceu, iar profesoara care-i preda economia a  îndrumat-o să urmeze o facultate de specialitate, ceea ce a şi făcut. Datorită materiei aprofundate de şcoală şi datorită profesoarei ei , care nu i-a împărtăşit doar cunoştinţe, ci si propriile speranţe si visuri, Anca a devenit un antreprenor de succes, puternic pasionată şi implicată în ceea ce face.

Totodata, la nivel psihologic, s-a demonstrat că rezultatele şcolare influenţează opţiunea profesională. Dacă elevul  este recompensat cu note bune la o disciplină , înseamnă că acesta are anumite abilităti şi pasiuni pentru acea materie şi devine dornic de a opta pentru o cariera în domeniul respectiv. Acest factor are şi o influenţă indirectă asupra orientării vocaţionale,pentru că de multe ori elevul este apreciat şi apoi orientat doar pe baza acestor rezultate. Astfel, profesorii si părinţii trebuie să aducă la cunoştinţă elevilor legătura directă dintre disciplinele studiate la şcoală si profesii. De exemplu, dacă cineva obţine rezultate bune la limba română sau la orice altă limbă straină studiată la şcoală,ar putea deveni:profesor,învăţător,translator,jurnalist,ghid turistic,etc.De asemenea, daca elevul are înclinaţii sportive,ar putea deveni profesor de sport, antrenor, poliţist, ofiţer de armată etc. Altfel spus, pentru a  exercita o profesie,tânărul trebuie să aibă anumite aptitudini care pot fi prezente datorită performanţelor şcolare la unele obiecte de învăţământ.

Aşadar, şcoala are un rol important în devenirea fiecaruia dintre noi. Cred cu tărie că în spatele fiecărui om împlinit profesional se află unul sau mai mulţi profesori care l-au motivat să devină ceea ce este şi cu siguranţă opţiunea unui tânăr pentru o anumită carieră ţine de atitudinea profesorului şi de modul în care acesta le inspiră tinerilor cunoaştere.De asemenea,elevul se orientează către anumite discipline care să îi producă mari satisfacţii şi care să îi asigure în cel mai mare grad succesul,în funcţie de capacităţile pe care acesta le are.

Surse:

·        https://ro.scribd.com/doc/54147451/ROLUL-%C5%9ECOLII-%C5%9EI-AL-FAMILIEI-IN-ORIENTAREA-PROFESIONAL%C4%82-A-ELEVILOR

·        http://adrianamitu.com/wp-content/uploads/2015/09/Scoala-care-creste-Oameni-de-succes.pdf

·        „Eseul argumentativ in 100 de exemple si 250 de aplicatii.” De Gina Mioara Varga, editura Delfin

                                                                               Dadu Alexandra Clasa a X-a A

 AL DOILEA ARGUMENT PRO:

          În al doilea rând, şcoala te ajută să te integrezi într-un grup social. Astfel, şcoala de astăzi favorizează comunicarea. Ea nu trebuie sa ofere copiilor doar informaţii, ci să dea frâu liber imaginaţiei, dar sub aripa unui profesor. Elevii leagă prietenii, învaţă să comunice fără probleme, dar învaţă şi lecţii care le vor fi de folos în viaţă. Noi, ca studenţi, datorită acestor inofensive experienţe, vom lucra bine împreună, iar pe viitor ne vom angaja în munca serioasă. Un exemplu excelent al muncii mult mai eficente în echipă ar fi cei doi antreprenori de succes: Mihai si Cătălina Bucuroiu care s-au gândit să îşi facă propria afacere de familie cu produse bio. De la o investiţie de 5000 de euro, Vegis.ro a devenit un lider pe piaţă şi este unul dintre cele mai cunoscute site-uri de acest gen. Interacțiunea socială de zi cu zi este o pregătire excelentă pentru viaţă din exteriorul societății. În școală, elevii au oportunitatea de a interacţiona cu alți studenţi din medii variate și rasă. În mod indirect, învață toleranța, acceptarea și înțelegerea. De asemenea, studenții au posibilitatea de a lucra împreună. Acest lucru poate ajuta la stimularea unei minți deschise și la promovarea unității.

S-a demonstrat psihologic că munca în echipă sporeşte activitatea în domeniu, lucrul devine eficient, iar timpul este in valoarea celor ce participă în aceasta. Încă din primii ani de viaţă petrecuti la şcoală, aproape orice elev a auzit proverbul: ,,Unde-s doi, puterea creşte”. Astfel, precum spune acesta, copiii sunt învăţaţi de mici ce înseamnă atât distracţia, cât şi responsabilitatea unui lucru în echipă. Daca abilităţile de comunicare ale elevilor sunt usor de înţeles, oamenii vor percepe informaţia şi respectul faţă de aceştia va creşte. Însă, dacă există mai multe dificultate în exprimare, ei nu se vor face bine înţeleşi şi probabil informatia nu va fi receptată în mod cert. Prin urmare, putem spune că abilitățile de comunicare pot aduce o mare schimbare reputației elevilor în societate.

Într-o altă ordine de idei, profesorii trebuie să se adreseze copiilor cu un limbaj incluziv, pozitiv și primitor . Cuvintele sunt pline de emoții și conotații şi ar trebui să fie întotdeauna manipulate cu grijă. Folosirea cu prudență a cuvintelor este la fel de importantă când vorbim cu un elev, ca in scrierea unei teme importante. Cadrele didactice sunt un exemplu pentru tineri deoarece cu ajutorul acestora ei isi dau seama cum ar trebui să se poarte un om civilizat nu numai într-un colectiv, cât şi în viaţă.

Astfel, școala ne ajută să ne integrăm într-o societate. Ea ajută la hrănirea și la construirea unui caracter puternic în noi înșine. Școala pregătește, de asemenea, elevii cu „echipamentul” necesar, astfel încât elevii să se poată încadra în societate și să contribuie pozitiv la națiune și oameni în viitor.

Surse:

·        https://business-review.eu/uncategorized-ro/top100antreprenori-top-10-antreprenori-tineri-de-urmarit-194055?fbclid=IwAR19x9FzHBNbr-LWS-TulW56urU8BTyFWlZ26Ll_RXlzVZogto6UOIFfPSc

·        https://www.malaysia-students.com/2008/01/does-school-prepare-us-for-life.html

                                                                          Dobre Andreea Clasa a X-a          

 PRIMUL ARGUMENT CONTRA:

            Motto: „ Cel mai important lucru pe care-l învăţăm la şcoală este faptul că cele mai importante lucruri nu pot fi învăţate la şcoală.’’ (Haruki Murakami)

          În primul rând, şcoala are grijă să le ofere elevilor munţi de informatii, stres si confuzie, problemele emoţionale fiind lăsate la urmă. De cele mai multe ori aceștia sunt mustrați, atât în timpul orelor, cât și acasă. Din aceste motive, odată ajunși la facultate, tinerii pot întâmpina nenumărate probleme. Elevii nu sunt învăţati cum să facă faţă unui eşec, cum să interacţioneze eficient cu ceilalţi şi cum să îşi exprime punctul de vedere, ceea ce în cadrul unei şcoli le este restricţionat. Ajung la facultate, într-un mediu nou și nu au strategiile potrivite să gestioneze emoțional ceea ce li se întâmplă. Astfel fie renunță, fie se deprimă, fie sunt extrem de anxioși, lucru precizat de nenumăraţi psihologi. Un profesor universitar afirmă chiar că tinerii au dificultăţi în ceea ce priveşte strategia de învăţare. Nu ştiu să înveţe, să îşi selecteze informaţiile sau să îşi organizeze timpul. Atunci când dau de volumul mare de informatii pe care îl primesc în cadrul universităţiilor, clachează. În şcoală, cei mai mulţi dintre ei învaţă pentru note, memorează, fiindcă li se induce ideea de a fi competitivi, mai ales din cauza comparaţiilor dintre elevi generate de parinţi, respectiv profesori.

De cele mai multe ori elevii ies din şcoală ştiind doar cum să repete după profesori fără sa cunoască în profunzime cum sa îşi exprime sau sa îşi formeze propriile opinii, iar acest lucru le este detrimental pe viitor. În  Finlanda, educatia fiecarui copil înseamnă o investiţie de 200.000 de euro din partea statului, de la grădiniţă până la absolvirea unei universităţi. Statul finlandez ştie că aceasta este cea mai bună investiţie pe care o poate face. Investeşte în viitor. Şcoala finlandeza încurajeaza gândirea critică şi libera exprimare, orele sunt bazate pe dialog, clasele sunt de maxim 12 elevi. Astfel, elevii învaţă să fie corectaţi sau apreciaţi.

 Emoţia înseamnă, pe de altă parte, creativitate. Există numeroase studii de specialitate, printre care, cele ale lui Ken Robinson, cele mai notorii, care demonstrează că școala nu dezvoltă suficient creativitatea elevilor, artele de care sunt pasionaţi şi care trebuie sa le studieze acasă, în cazul în care au timp, având timpul încărcat cu teme. Şcoala ne pregătește destul de puțin pentru rezolvarea problemelor de viață, fiindcă fiecare materie e în cutiuța ei. Nu învățăm să conectăm lucrurile, să le vedem prin prisma mai multor perspective. Nu stim sa filtrăm informaţiile sau să reactionam din punct de vedere social sau emoţional.

Surse

·        http://ardor.org.ro/scoala-de-azi-ne-pregateste-pentru-viata/#1461921167971-e30edb7e-10a5227b-ea60

·        https://prezi.com/_o10g7itpxqb/sistemul-de-invatamant-romanesc-versus-sisteme-de-invatamant-europene-analiza-comparativa/

·        http://www.monitorulcj.ro/educatie/61581-scoala-nu-ii-pregateste-pe-elevi-pentru-viata#sthash.tJ4py79l.dpbs

                                                                                   Popa Anisia Clasa a X-a A

AL DOILEA ARGUMENT CONTRA:

           În al doilea rând, şcoala nu îi ajută pe elevi să devină indivizi care posedă cunoştiinţe aprofundate în domeniile în care vor să lucreze şi, aşa cum arată ea în momentul acesta, nu îi pregăteşte pentru “ce îi aşteaptă”. Aşteptările absolvenţilor, imediat dupa facultate, devin, astfel, nerealiste. Sistemul de învăţământ din ţara noastra promoveaza mentalitatea concurenţiala, astfel elevul este dispus să înveţe nişte informaţii irelevante pentru el, din cauza faptului că nu doreşte a le înţelege, ci doar a le memora.Acest obicei al tinerilor din ziua de azi devine o problemă în integrarea tinerilor în piaţa muncii. Însă, înainte să le reproşăm tinerilor că nu sunt suficient de pregătiţi, ar trebui să ne gândim la sistemul de învăţământ din România. Examenele sunt bazate, în general, 80% pe teorie şi doar 20% pe practică, fiind foarte greu să ieşi gata eficient de pe băncile facultăţii într-un astfel de context. De exemplu, cursurile dintr-o facultate cu profil economic, ar trebui predate de oamenii de afaceri din România, cei care au succes şi, prin urmare, pot da un exemplu pozitiv viitorilor angajaţi sau posibililor viitori antreprenori. Universităţile, în orice domeniu ar fi ele, ar trebui să includă stagii de practică obligatorii, internshipuri, după modelul altor ţări europene. Astfel, studenţii pot afla ce aşteaptă angajatorii de la ei, pentru o poziţie anume, ce cunoştinţe practice ar trebui sa aibă şi cum îşi pot crea propria carieră, fără să sară peste etape. Iar angajatorii, la rândul lor, să afle ce nevoi au ei şi să se poată pregăti din timp. În România, conform legislaţiei în vigoare “copilul are dreptul de a primi o educaţie care să îi permită dezvoltarea, în condiţii nediscriminatorii, a aptitudinilor şi a personalităţii sale”, însă distanţa dintre sistemul educaţional finlandez sau francez şi cel român este considerabilă. În Finlanda, spre exemplu, examenul are loc pe trei niveluri: începător, intermediar şi avansat, iar fiecare candidat poate alege ce nivel de dificultate doreşte la cele patru materii, cu condiţia că măcar la una dintre ele să susţină examenul la nivel avansat, ceea ce îl face pe copil să se focalizeze pe materia care îl atrage într-un mod special. În România încă există însă probleme legate de subfinanţare, slabă calitate a actului educaţional sau egalitatea de şanse pentru cei din mediul rural. Elevii sunt nevoiţi să memoreze informaţii inutile doar pentru a satisface printr-o notă un părinte, un profesor sau propriul orgoliu, însă care nu îi vor fi de folos mai târziu din cauza intervenţiei uitării.

Surse:                  https://adevarul.ro/educatie/universitar/te-pregateste-scoala-viata-reala-1_54e7a282448e03c0fdd265ea/index.html

·        http://ardor.org.ro/scoala-de-azi-ne-pregateste-pentru-viata/#1461921167971-e30edb7e-10a5227b-ea60

                                                                            Călin Ştefania Clasa a X-a A

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *