DEZBATERE: „ Vârsta de vot ar trebui coborâtă la 16 ani ”

MOTIVAȚIA CAZULUI:

A încerca să definim „dreptul” înseamnă a găsi răspunsul la întrebarea „ce este dreptul?”. Noţiunea de „drept” a încercat multiple definiţii de-a lungul timpului, constituind o preocupare intensă atât pentru jurişti, cât şi pentru filosofi, sociologi, psihologi, economişti etc. Deşi  ideea de „drept” apare încă din antichitate, aceasta se metamorfozează într-o adevărată ştiinţă  ,, ştiinţa dreptului “ abia în secolul al XIX-lea. Noţiunea de „drept” provine din limba latină, respectiv de la „directus” care avea înţelesul de „direct”, „orizontal/vertical”, „în linie dreaptă”, existând însă o denumire latinească specifică înţelesului juridic de „drept”, respectiv substantivul „jus”, cea mai cunoscută construcţie latinească fiind adagiul „jus est ars boni et aequi” („dreptul este arta binelui şi a echităţii”). Dreptul este o constantă a vieţii.

Astfel dreptul de a alege poate fi considerat un drept complex care conţine elemente constituţionale şi elemente de nivelul legii, de natura reglementărilor constituţionale. Este necesar civilului deoarece prin intermediul acestuia îşi exprimă propia voință în legatură cu adoptarea unor decizii parlamentare sau juridice ce-i pot afecta viitorul.

Status Quo: Potrivit articolului 36 din Constituția României ,, Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.”,însă la nivelul Uniunii Europene există o țară(Austria),  care a aprobat coborârea sub 18 ani a vârstei minime pentru participarea la alegerile naţionale, conform „World Factbook” publicat de CIA şi o a două țară(Italia) a declanşat dezbaterea,propunând ca vârsta minimă de vot să fie coborâtă imediat, după ce tinerii au invadat străzile multor oraşe ale lumii pentru a cere acţiune politică împotriva schimbărilor climatice. „Este un mod de a le spune acelor tineri (…) că îi luăm în serios”, a declarat fostul prim-ministru Enrico Letta , profesor universitar şi membru al Partidului Democrat (PD), din coaliţia de guvernare. În UE, Germania şi Scoţia le permit tinerilor care au împlinit 16 ani să voteze la alegerile locale, dar Italia ar fi primul mare stat european în care aceştia ar avea drept de vot în alegerile parlamentare.

Filozofia de caz: „Tinerii ar trebui respectaţi, ascultaţi şi puşi în centrul politicii”

Acesta este sloganul după care mulți tineri de diferite vârste se ghidează şi încearcă să atragă atenția adulților care din dorința de înavuțire manipulează o mare parte a poporului în campaniile electorale. Se spune că noi, copiii, următoarele generații suntem viitorul țării,cum putem să diminuăm infracțiunea şi răutățile din țara noastră dacă noi nu avem înca drept de vot?

PRIMUL ARGUMENT PRO:

Ca tânăr este înfiorător să-ți vezi țara în continuă decadere şi tu să nu poți face  nimic pentru a schimba asta.Prin acest drept tinerii au şansa de a-şi clădi viitorul pe care-l şi-l doresc,tipul de stat în care vor să trăiască şi să se dezvolte.

După cum ştiți în cele mai multe campanii electorale arma secretă a candidaților la alegeri este manipularea şi şantajul. Publicul țintă al acestor deputați este in special populația trecută de vârstă de pensionare. De ce tocmai ei? Cei în vârstă sunt foarte uşor de câştigat, fapt dovedit prin numarul de voturi destul mare pentru persoanele care promit diferite beneficii atractive pentru aceştia. Însă îşi îndeplinesc promisiunile făcute față de popor? Nu în toate cazurile. Să fie manipulare sau lipsă de informare? Cetățenii de o anumită vârstă, mai ales din mediul rural constituie o bună parte din succesul politicienilor de a ajunge in funcțiile dorite.

De aceea consider că o opțiune favorabilă pentru viitorul nostru este dreptul la vot de la vârsta de 16 ani. Se poate interpreta că tinerii nu sunt încă destul de maturi pentru a vota, însă bunicii noştrii la această vârstă aveau dreptul de a lua decizii majore in viața lor. Şi pentru noi dreptul de a ne alege viitorul, de a schimba si de a ne afirma este o decizie majoră. Iar atâta timp cât noi ne facem datoria de a ne informa asupra deciziei ce trebuie luate sau se organizează campanii de informare publică, nu cred ca ar fi vreo diferență față de persoanele care au deja vârsta legală de vot.

În plus, dacă această moțiune ar fi aprobată numărul populației tinere care ar merge la  vot s-ar dubla sau poate ar fi si mai numeros față de cel al persoanelor trecute de vârsta mijlocie,astfel probabil excluzând posibila manipulare în masă. Pentru marea majoritate a statelor europene, vârsta minimă de vot este de 18 ani. In 2007, Austria a devenit prima țară care a stabilit vârsta minimă de vot la 16 ani pentru toate tipurile de alegeri. Landuri germane, un canton elvețian şi trei teritorii dependente de Coroana britanică au coborât, de asemenea, vârsta de vot la 16 ani. In alte state europene precum Bosnia, Serbia si Muntenegru se votează de la 16 ani, la fel ca în Brazilia sau Cuba, dar la nivel mondial cel mai des întâlnită vârstă minimă pentru vot este 18 ani.În România, varsta minimă pentru vot a fost redusă, în timpul comunismului, la 20 de ani, pentru ca apoi să ajungă la 18 ani, vârsta majoratului.Însa oare este aceasta soluția cea mai bună pentru viitorul nostru,dreptul legal de vot la 18 ani, sau încercăm să acceptăm faptul că de la generație  la generație evoluăm, iar necesitatile de afirmare sunt indispensabile ?

Andrei Anca

Clasa a X a A

Surse: https://www.hamangiu.ro/upload/cuprins_extras/elemente-de-teoria-dreptului-pentru-economisti_extras.pdf

https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/tara-europeana-in-care-tinerii-ar-putea-primi-drept-de-vot-la-16-ani-1194414

http://www.ziare.com/alegeri/vot/ar-trebui-tinerii-sa-voteze-de-la-varsta-de-16-ani-sondaj-ziare-com-1158709

AL DOILEA ARGUMENT PRO:


              În România, potrivit Art 36.1, Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

             Sunt de acord cu această moțiune, deoarece tinerii reprezintă viitorul țării, de aceea consider că ar trebui să li se permită   să-si aleagă conducătorul.

             Conform Art 13.1, tinerii pot munci de la 16 ani, aceștia aducând un aport societății, deci ar fi corect ca tinerii să beneficieze de dreptul la vot.

            Atâta timp cât cetățenilor trecuți de o anumită vârstă, care poate nu mai gândesc clar și obiectiv, li se permite să voteze, alegând pentru următoarele generații, de ce să nu li se permită și tinerilor de 16 ani să voteze? Ei pot fi responsabili și de la această vârstă, mai ales dacă au loc campanii de informare a lor, în prealabil.

            Spre exemplu, în Austria, tinerilor de peste 16 ani li se permite să voteze la toate alegerile organizate. După mai mult de 10 ani de la implementare s-a observat că această lege a făcut o diferență în numărul de adolescenți prezenți la vot și în rezultatele obținute. Se poate constata dintr-o statistică realizată de Parlamentul European cum au decurs alegerile europene de-a lungul anilor. Austria a aderat la UE în 1995, iar entuziasmul cetățenilor se vede prin prezența lor uimitoare.


                                                                    Vătafu Eduard

Clasa a Xa A

           
PRIMUL  ARGUMENT CONTRA:

Votul este un drept fundamental, exclusiv politic, folosit pentru a permite participarea la guvernare a poporului prin intermediul reprezentanţilor aleşi. Altfel spus, „viitorul nostru, stă în votul nostru”. Acest drept aparţine, de regulă, cetăţenilor care împlinesc vârsta de 18 ani. Astfel, se consideră că individul are formată capacitatea de a discerne şi de a aprecia însemnătatea actului de votare. Însă, există și țări care au redus vârsta minimă de vot la 16 ani, precum Austria si Malta in UE si Brazilia, Cuba si Nicaragua în afara Europei. Bineînțeles, aici apare dilema cu privire la reducerea vârstei de vot la 16 ani.

Nu sunt de acord cu aceasta moțiune, deoarece votul presupune o serie de cunoștințe politice, multă  informare și implicare din partea cetățenilor, însușiri pe care majoritatea tinerilor nu le posedă.

Un adolescent de 16 ani nu are maturitatea necesară pentru a lua decizii ce ar influența o țară întreagă și e posibil ca acesta să nu înțeleaga efectele pe termen lung al hotărârilor și acțiunilor sale. Mai mult, el nu deține suficiente cunoștințe politice și nici experiența necesară participării la alegeri.

               Un exemplu în acest caz este psihologul Hanibal Dumitrașcu, fost conferentiar la Facultatea de Sociologie și Asistență socială și membru al Colegiului Psihologilor din România. Acesta atrage atenţia asupra faptului că stabilirea vârstei de vot trebuie să ţină cont de maturizarea individului. Astfel, susține că “Discernământul nu se obţine la şaisprezece ani”, “Discernământul înseamnă mai mult decât simpla capacitate de a alege raţional. Înseamnă un sistem de valori, mai multă experienţă, înseamnă până la urmă viaţa care te maturizează, care din punctul meu de vedere, nu poate să vină la şaisprezece ani pentru cei mai mulţi dintre tineri”. De aceea, tinerii sub 18 ani încă au nevoie de îndrumarea și sprijinul familiei în diferite situații sau în luarea anumitor decizii.

               În sprijinul acestuia, vin și afirmațiile oamenilor de știință socială, Tak Wing Chan-profesor de științe sociale cantitative la Institutul de Educație UCL și Matthew Clayton-profesor universitar la Warwick. Aceștia susțin că tinerii de 16 și 17 ani nu ar fi alegători competenți  deoarece „cercetările făcute în neuroștiință demontreaza că o parte a creierului este încă în curs de reconstrucție și dezvoltare majoră în perioada adolescenței “. Mai mult, cortexul prefrontal este ceea ce„ ne permite să cântărim dilemele, să echilibrăm compromisurile și, pe scurt, să luăm decizii rezonabile” (inclusiv în politică).

Așadar,reducerea pragului vârstei minime pentru a vota nu ar face decât să sporeasca masa de  manipulare în rândul adolescenților, relativ lipsiți de discernământ, precum și ascensiunea puterilor pe baza imaturității acestora. Astfel, asigurarea unui drept de vot la o vârstă „prematură” poate influența și marca negativ viitorul oricărei persoane.

Surse: www.romaniatv.net; www.procon.org.

Nițu Săraru Gabriela

Clasa a X-a A

AL DOILEA ARGUMENT CONTRA:

Dreptul de a vota liber este unul dintre cele mai importante drepturi ale omului.

            La 18 ani individul se poate considera atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere psihic un adult. În consecință, vârsta legală de vot nu poate fi coborâtă la 16 ani, deoarece  adolescentul la această vârstă este în plin proces de maturizare și este foarte ușor de influențat. Acesta nu este capabil de a-și forma propriile idei sau opinii, ci are încredere în spusele familiei sau prietenilor fără a încerce să se informeze corespunzător asupra subiectului discutat.

            De cele mai multe ori, adolescentul i-a anumite decizii influențat în mod voluntar sau involuntar de către familie. De exemplu, dacă părinții acestuia discută deschis despre cine va primi votul lor, adolescentul automat, având ca model imaginea părinților săi, va crede de cuvință să aleagă același candidat.

            Însă, influența poate veni și din altă parte: din toate mijloacele de informare în masă sau mai pe scurt  mass-media. Potrivit lui Herbert Marcuse, un teoretician politic german ce a fost o figura proeminentă a institutului pentru Cercetare Socială, poate un adult, dar mai ales un adolescent ce nu cunoaște lumea în întregime să facă diferența dintre informare și manipulare? El spune:”Poți oare să faci într-adevăr diferența dintre mass-media ca un instrument de informare și de divertisment și ca un agent de manipulare și îndoctrinare? “.

            Prin urmare, copii la vârsta de 16 ani sunt încă influențați de comportamentele, standardele, perspectivele părinților. Adolescentul iși construiește sistemul de valori, de la religie până la politică, pe ideile pe care le văd și le aud în familie. Astfel, votul acestuia ar putea fi același cu cel al părinților săi, iar atunci se pune întrebarea:” Este un vot autentic sau este doar simplă manipulare?”.

                                                                                               Bădîrcu Andreea                                                                                                    Clasa a-X-a A                   

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *