Ecranizarea operelor literare

„Mă uit la filme. Îmi plac, în special, filmele despre trecut. Prefer filmele englezeşti şi, mai ales, ecranizări după cărţi. Sunt foarte bine făcute şi mă transpun într-o altă epocă, deoarece de-a noastră sunt sătulă.” (Ileana Vulpescu). Odată cu evoluția tehnologiei și a cinematografei, tinerii au acces la o serie de ecranizări realizate după cărți celebre, astfel încât aceștia pot desluși mult mai rapid firul întregii acțiuni dintr-o operă și se pot familiariza cu personajele acesteia.

Consider că adaptările cinematografice ale operelor scrise sunt utile, însa doar după citirea efectivă a întregii cărți, deoarece pe baza filmului ne putem contura o mai bună opinie atât despre personaje cât și despre acțiune în sine. Astfel, ecranizările operelor sunt benefice pentru întipărirea mai bună în memorie a șirului cronologic al evenimentelor. De asemenea, într-o ecranizare portretele personajelor sunt mult mai bine ilustrate, precum și aspectele epocii și decorurile.

În primul rând, citind cartea și apoi vizionând filmul, ne familiarizăm cu limbajul a două arte diferite.Vedem  ,,pe viu” cum cuvintele din text prind viață, iar acțiunea pare să fie mult mai simplă, fiind ușor de înțeles. În felul acesta, putem dezbate diferențele și asemănările dintre cele două soluții artistice, ceea ce ne dezvoltă gândirea, puterea de observație și de argumentare. Prin urmare, un studiu de pe blogul “Asociația Curtea Veche” spune că 25% din europeni au vizionat aproximativ toate filmele ce au fost clădite pe baza unei cărți, însă doar 18% dintre cetățenii europeni au citit și cartile care au reprezentat fundamentul filmelor vizionate. Totodată, filme precum: “Ion” (Liviu Rebreanu) , “Moromeții” (Marin Preda) , “Amintiri din copilărie”            (Ion Creangă), reprezintă atât pentru literatura română, cât și pentru cinematografie, capodopere în adevăratul sens al cuvântului, chiar actorul român Victor Rebengiuc spunea despre personajul principal din “Moromeții”, Moromete, că este situat într-o lume din care nu putea face parte, reușind pe această cale să se întrepătrundă cu personajul, Victor Rebengiuc reușind să dea viață operei cinematografice din 1987 “Moromeții”.

În al doilea rând, vizionarea filmului ne scoate din rutina orelor și ne face să problematizăm mai adânc sensul cărții. Ajungem, dacă suntem bine coordonați, să înțelegem mai bine textul respectiv și să ne îmbogățim și cultura generală, vizionând filmul. De asemenea, într-o ecranizare portretele personajelor sunt înfățișate mult mai bine, precum și aspectele epocii, decorurile si acțiunea în sine. Spre exemplu, sunt persoane cu o memorie vizuală dezvoltată pentru care urmărirea ecranizărilor reprezintă un real folos în reținearea acțiunii. Mai mult de atât, pe baza filmelor putem reține aspecte specifice unui anumit secol, precum în ecranizarea “Moromeții” observăm cu ușurință caracteristici ale secolului al XIX-lea. Prin urmare, în timpul vizionării, acțiunea deja se conturează treptat, personajele prin contur, iar cartea, prin urmare, este mult mai ușor de înțeles. Personal, mă consider un adept al filmelor, însă prefer să citesc mai întâi cartea,iar apoi să vizionez filmul, știind așadar că nu am ratat o mare parte din acțiunea/povestea cărții.

Vizionarea ecranizărilor are rolul ei în înțelegerea unei opere literare, dar nu trebuie să ne bazăm numai pe aceasta. Cea mai bună soluție este să citim o operă literară, apoi să vizionăm ecranizarea realizată după acea operă, deoarece în acest mod ne putem da seama de deosebirile și de asemănările dintre creația literara și adaptarea cinematografică.

Neagoie Eduard, clasa a XII-a E

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *