ÎN DRUMUL CĂTRE SALVARE…

De: Neață Georgiana Laura, clasa a 9-a A

“Vuietul scoicii“, astfel începe romanul “Împăratul muștelor”, apărut în anul 1954 și care a  fost primul roman al lui William Golding, scris la vârsta de 54 de ani, după ce experiența războiului l-a marcat profund,făcându-l să-și piardă încrederea în om ca ființă inocentă: pentru el, până și copiii poartă în suflete germenele răului,aceasta fiind și tema scrierii debutului.Cu timpul a cunoscut un enorm succes, fiind laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1983.Cartea a apărut tradusă în română în 1969, la editura Humanitas, genul fictiune, adresându-se unui public mare de cititori, de orice vârstă și poate reprezenta o lecție de viață pentru oricine.

            Romanul pleacă de la o premisă simplă: după ce un avion s-a prăbușit pe o insulă, pasagerii lui, care se dovedesc a fi numai copii, trebuie să reușească să supraviețuiască în pustietate dar și să facă tot posibilul să fie salvați. Ralph, unul dintre ei, reușește să îi coordoneze si astfel copiii se trezesc deodată într-o lume ale cărei reguli au posibilitatea să le creeze ei înşişi.Alături de el reușesc să se organizeze, chiar fac un foc cu ajutorul lentilei lui Piggy, partenerul si prietenul cel mai bun al lui Ralph. Însă cu timpul, lucrurile încep să scape de sub control si, mânați de temeri, copii sunt atrași de tabăra opusă, a lui Jack, care le promite acestora protecție împotriva “bestiilor” pe care le pot întâlni în sălbăticie.Lucrurile “o iau razna” si, începe un adevărat război între cele două tabere care, cu timpul va aduce chiar victime. Vor degenara lucrurile și mai  mult?Vor fi salvați sau se vor lupta până va fi prea târziu?

            Printre punctele tari ale cărții se încadrează faptul că lectura este facilă,stilul este unul copilăresc dar și înspăimântător, te face să realizezi cât de ușor renunțăm la civilizație și umanitate când nu mai avem un cadru de organizare, din dorința de supraviețuire.Poate nu este cel mai interesant roman si unele părti ar putea fi plictisitoare, dar cartea merită citită mai ales pentru faptul că ne oferă o lecție, ne înfățișează crudul adevăr al societății în care trăim.Mie, personal mi-a depășit așteptările, care nu au fost așa de mari analizând după titlu si tema cărții.Citind, am trecut prin diverse stări de spirit: curiozitate, suspans, spaimă, uimire si asta a făcut să îmi placă cartea așa de mult. Am avut oportunitatea de a o citi în cadrul clubului de lectură de la școală, alegând-o fără să știu ceva despre ea, dar nu a fost deloc o decizie regretată. Are un stil original și, chiar dacă există o mulțime de cărti de aventură ale copiilor, cu siguranță nu abordează la fel subiectul. Titlul este asociat unui moment aparte al cărții, iar coperta, din punctul meu de vedere întruchipează întunecimea spațiului și al întâmplărilor prin culoarea negru, atrăgând atenția asupra faptului că deși copilăria este atât de pură, întruchipată prin culori vesele, în cazul acesta este total opusul.  

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *