Uitarea este sau nu este o formă de salvare a ființei umane

    „Dă-mă uitării precum te-am mai rugat,căci numai uitarea face viața suportabilă.”(Mihai Eminescu)

     În opinia mea,uitarea este o formă de salvare a ființei umane,deoarece aceasta poate reprezenta singurul scut cu ajutorul căruia omul se poate apăra de eșecurile și regretele din trecut.

    În primul rând,din dorința de a evita trăirea emoțiilor negative și pentru a face loc celor pozitive,unii oameni se angajează selectiv în uitarea amintirilor neplăcute.De exemplu,de obicei sunt uitate lucrurile  lipsite de importanță,care conțin fapte ce nu mai pot fi schimbate sau care împiedică progresul în prezent .Astfel,uitarea se îndreaptă spre amintiri pozitive mai degrabă decât către cele negative,iar omul este deschis către experiențe în cadrul cărora i se poate oferi șansa să-și dezvolte noi abilități intelectuale,fizice sau sociale.

   În al doilea rând,uitarea protejează creierul și contribuie la dezvoltarea inteligenței.Anumite cercetări atestă faptul că uitarea ar reprezenta un mecanism de protecție a creierului,având rolul să limiteze cantitatea de informații care sunt memorate în creier.Astfel,am putea spune că uitarea contribuie la buna funcționare a creierului.De exemplu, cercetătorii de la University of Toronto din Canada susțin că rolul principal al memoriei nu este acela de a stoca,cu cea mai mare precizie,toate informațiile pe care le folosim,ci mai degrabă acela de a păstra cele mai utile informații care ne pot ajuta în viitor să luăm decizii inteligente.

    În concluzie,uitarea este un reflex pozitiv pentru sănătatea noastră mintală și fizică.Ne ajută să depășim momente tensionante,amintiri neplăcute din viața noastră,făcându-ne loc pentru noi trăiri și amintiri mai benefice.

   Cosmina Manolea,clasa aXII-a C

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *